Când vine vorba de creativitate, cei mai mulţi dintre noi se gândesc la marile personalităţi ale culturii şi ştiinţei, acelea "canonizate" în manualele şcolare: scriitori, pictori, muzicieni, inventatori...
Dar oare cel care organizează o afacere deosebită şi de succes sau cel care implementează un proiect comunitar (de pildă, un azil de bătrâni sau o acţiune de strângere de fonduri pentru persoane defavorizate etc.), sunt creativi sau nu?
Orice om se naşte cu un anumit potenţial creativ. Însă mediul, mai ales cel social (familia, şcoala, comunitatea) este cel care ajută sau, dimpotrivă, frânează, încă din faşă, manifestările creatoare.
De-a lungul timpului s-au dat nenumărate definiţii ale creativităţii, mai mult sau mai puţin cuprinzătoare; enumerarea lor nu-şi are rostul aici. Mai important este să înţelegem ce înseamnă a fi creativ.
Când o persoană face unele lucruri obişnuite în alt fel decât majoritatea oamenilor sau când face lucruri neobişnuite, este posibil să ne aflăm în faţa unuia dintre principalii indicatori ai creativităţii - originalitatea. Dar să nu confundăm originalitatea cu excentricitatea. Dacă un adult se îmbracă într-un costum foarte ingenios lucrat şi hazliu, întruchipând un personaj ciudat de basm sau de film, el ar putea fi admirat şi poate câştiga premiul cel mare al unui bal mascat. Cu siguranţă, este vorba de o persoană creativă peste medie. Dacă acelaşi adult ar umbla pe stradă astfel costumat, el ar stârni râsul, compătimirea şi ar fi considerat un caz de patologie psihică (ceea ce n-ar fi exclus). Intră în scenă un alt mare indicator al creativităţii - in opinia specialiştilor - adecvarea, oportunitatea, utilitatea.
Totuşi, e bine să fim atenţi când emitem judecăţi de valoare asupra celor care câştigă un ban cinstit, fiind purtători ai diferitelor costume din reclamele stradale. De asemenea, actul creativ există şi în condiţiile inadecvării, însă discuţia aici se nuanţează. Sunt nenumărate poveşti despre inventatori sau scriitori care nu au fost luaţi în seamă în epoca lor, fiind apoi consideraţi geniali. Se poate spune că important pentru opera creativă este contextul. El poate stimula şi chiar direcţiona un anumit tip de creaţii, e ceea ce se întâmplă cu moda (în sensul cel mai larg). Pe de alta parte, chiar şi excentricitatea si patologia pot lansa mode; sunt destule exemple în acest sens. Până la urmă, chiar şi patologia reflectă normele, credinţele şi atitudinle specifice diferitelor contexte culturale.
A fi în alt fel decât ceilalţi este în firea lucrurilor. Fiecare om are un drum în viaţă, unic şi irepetabil. Aşa că, e greşită urmarea pas cu pas a destinelor marilor creatori. Este imposibilă şi, în plus, apare riscul lipsei originalităţii. Cu toate acestea, modelele sunt importante în dezvoltarea oricărei persoane, cu condiţia ca ele să fie ajustate, trecute prin filtrul personal.
text şi foto: Catalin Stoian
